page contents Plante melifere - site de producator - UNREGISTERED VERSION

Plante melifere - site de producator - UNREGISTERED VERSION

Cauta
Go to content

Main menu

Plante melifere

Despre miere




  Plante melifere spontane sau de cultura care secreta nectar si/sau polen

albumeala (floarea de colt = Leontopodium alpinum, canafi, albinite, flocosele, floarea reginei, prescurele, siminic, studelite) - face parte din familia Compositae si infloreste in iulie-august; creste numai pe stanci calcaroase, in regiunea alpina si subalpina, fiind ocrotita de lege ca monument al naturii.
anason - badean, patrunjel de camp - infloresc in lunile iunie-iulie;
angelica salbatica (Archangelica officinalis) - planta perena bianuala - infloreste in iulie-august oferind un cules de durata (100 kg miere la ha);
arãriel (Cynoglossum oficinale L.), limba cainelui, turbarea cainelui, plescaita rosa, poamele matei - da 100-400 kg miere la ha (mai-iunie) crescand prin locuri pietroase;
armurariu - planta exclusiv de cultura, care creste in zone mai calde, cum ar fi Dobrogea, Oltenia, sudul Moldovei, Subcarpatii Sudici - argintica (Dryas octopetala) - infloreste in iulie-august, pe stancariile calcaroase, florile fiind activ fiind cercetate pentru nectar si polen;
barba caprei (tragopogon pratensis L), salata de iarna, tata caprei - infloreste in lunile iunie si iulie, crescand prin fanete si colini calcaroase (50-90 kg miere/ha);
barba lupului (crepis biennis) - infloreste in iunie-iulie si tine 30 de zile;
bananica, achinuta, planta perena - infloreste in iunie-august - prin poieni muntoase;
bibilica (Fritillaria meleagris), laleaua pestrita - este o planta melifera ce creste si in gradina cu flori inflorind in aprilie-mai;
bob (vicia faba) - bobusor, oresnita - planta erbacee din familia Leguminoase, se cultiva in gradina de legume si infloreste in mai-iunie, putand atinge, atunci cand se iriga 250 kg miere la ha;
borage - a se vedea si limba mielului;
bostan (dovleac furajer, dovlecel Cucurbita pepo), dovleac vitaminos (Cucurbita moschata) - planta erbacee agatatoare, are o durata prelunga de inflorire fiind foarte apreciate pentru polen si nectar (40-100kg/ha);
brandusa, sofran galben, brandusa galbena (Crocus moesiacus Ker.) - este o planta erbacee perena ce infloreste in martie prin poieni si margini de paduri (10-20 kg miere/ha);
brustur (Lappa tomentosa Lam.), lapac, lipan - planta erbacee din familia Compositae - da nectar mai ales in primele 2 zile de la inflorire (30-200 kg miere la ha si polen); brusturul negru e si mai melifer (300 kg miere la ha) fiind si o excelenta planta furajera buna pentru insolizare;
bubernic, branca, frunza de buba rea, urzica neagra - este o planta erbacee din familia Scrophulariaceae - avand un miros neplacut - albinele o cerceteaza toata ziua in luna mai si uneori si toamna (cand infloreste pentru a doua oara);
bulbuci, balbor, bulbar (toxic) - sunt cercetate pentru nectar si polen timp de 25 de zile - pe pasunile de munte (mai-iunie);
busuiocul (Ocimum basilicum), basilic, nalacica, busuioc de balta (tepuh - Stachis palustris), busuioc de miriste (Stachis annua L.), busuioc jubiliar (Ociumum gratissimum), busuiocul cerbilor (Mentha pulegium) - sunt plante din familia Labiataelor, ca si busuiocul salbatic. Vizitat de albine toata ziua pentru nectar si polen (100-180 kg miere la ha / iunie-octombrie), mierea avand un parfum deosebit;
calcea calului (Caltha laeta), captalan, bulba de balta, capra nemteasca, scalci - este buna producatoare de polen dand si ceva nectar (martie-mai);
calomfir, calamfir, calapar, spilcute - infloreste in august-septembrie si este cultivata in gradini si cimitire;
canepa codrului (Euphraseia stricta), dumbravnic - ofera polen si nectar (iulie-august) preferand terenurile umede;
capul calugarelui - infloreste din iunie si tine pana toamna, cand florile sunt avid cercetate de albine mai ales pentru polen;
capul sarpelui (Echium russicum) - infloreste timp de 30 de zile (mai-iunie) dand 120-170 kg miere la ha si polen;
castravete (cucumis sativus), cucumar - da 30 kg miere la ha;
caldaruse (Aquilegia vulgaris), candeluta, cinci clopotei, cinci cozi, toporasi - planta perena erbacee din familia Ranunculaceae - infloreste in lunile iunie-iulie preferand locurile mai umbroase si nu prea umede - este cautata pentru nectar si polen;
caltunul doamnei (Geum urbanum), cerentel, comanacul ciobanului, crances - da mult nectar si polen timp de 20 de zile in aprilie - creste la umbra si umezeala paraielor si izvoarelor de la munte;
capsuni (fragaria), fragi de camp - florile sunt cercetate mai ales pentru polen (20-40 kg miere la ha);
catusnica (nepeta cataria), iarba matei - da 100 kg miere la ha (iulie-august);
ceapa seminceri (Allium cepa) - da 100 kg miere la ha - cu conditia ca sa nu se afle alte plante melifere prin jur - mierea fiind foarte buna pentru iernare - ofera u cules de 20-25 de zile;
ceara albinei (Asclepias syriaca), cuisoara - da 600 kg miere la ha, iar in anii cu umiditate urcata culesul poate fi si mai abundent - inflorirea incepe in iulie si tine 60 de zile;
cebareea (Sanguisorba minor) - este considerata una dintre cele mai melifere plante - infloreste la 15 mai timp de 1 luna, fiind mult cercetata de albine chiar si pe timp secetos;
chimen, chimion (Carum carvi) de camp, chimion salbatic, secarea (Foeniculum vulgare), fenouil - planta melifera (25 zile iunie-iulie in regiunile de munte, si mai devreme cu o luna in regiunile de ses), planta fiind cautata si in industria alimentara si farmaceutica;
cicoarea - planta tehnica si melifera (100-200 kg miere la ha), creste natural prin fanete pe marginea drumurilor si campurilor - prin selectie obtinandu-se o planta tehnica industriala din care se fabrica surogatul de cafea;
cimbrul - infloreste timp de 40-50 de zile (iulie) si poate da o productie de pana la 80 kg miere la ha;
cimisir, banghiu, banutel - ofera mult polen in iunie si da si nectar (fructele - toamna);
cinstet, busuioc de miriste - planta melifera de prim rang, da o productie de 50-120 kg la ha, in functie de regimul de temperatura si umezeala, in anii ploiosi si caldurosi atingand maximum - este foarte capricioasa;
ciocarlan, coroniste, cununi, floare de tranji, samaschisa, unghia gaii - in anii ploiosi da recolte bune;
ciucusoara, albinita - ofera un bun cules aproape 3 luni (iulie-septembrie) - creste pretutindeni prin culturi pe langa drumuri si prin ogoare (toamna);
ciulin, scai - este denumirea ce se da plantelor purtatoare de tepi, in special celor care fac parte din familia Compositae - toate soiurile sunt bune melifere, incepand cu holera spinoasa, crapusnicul sau scaetele (90-100 kg miere la ha), limba oii, castravanul, scaietele si terminand cu spinul dracului (scaiul vantului) inflorind in iulie-august-septembrie;
clopotei - infloreste in iulie-august prin livezile si poienile alpine si de la marginea padurilor;
coada racului, iarba gastei, scrantitoare - are o inflorire prelungita (mai-septembrie) fiind mult cautata pentru nectar si polen putandu-se ajunge la circa 200 kg miere la ha - putand fi gasita mai peste tot (pe suprafete imprastiate);
cocoseii de campie, cocosel tomnatic sau varatic - specii ce infloresc din aprilie cate 3-4 saptamani - in unii ani polenul fiind toxic;
condurul doamnei, bostanei, coltunasi, bobidrag, nemtoaice - planta agatatoare erbacee ce da polen si nectar din iulie pana in septembrie;
coriandru - planta erbacee din familia Umbeliferae, da 100-500 kg miere la ha;
coroabe, busuioc de padure, busuioc negru, iarba neagra, inrudita cu busuiocul salbatic - sunt plante perene erbacee ce infloresc in iunie-august prin paduri si coastele calcaroase expuse la soare;
cosaci - planta erbacee - infloreste in iunie-august si creste prin islazuri, livezi, campii si locuri uscate;
crucea pamantului - infloreste din iunie pana in septembrie, prin poieni, paduri, coline, in special la munte - este o planta furajera exceptionala pentru insilozare, foarte buna melifera, cultivandu-se si pentru protectia solurilor erodate;
crusatea, barbusoara, gargat - este foarte melifera si polenifera (mai-august) - creste prin locurile umede si prin mlastini, in culturile cerealiere si locuri intelenite;
cupa vacii, volbura mare, Calystegia sepium - infloreste din iulie pana in septembrie;
cuscrisor (PULMONARIA OFFICINALIS), mierea ursului, plamanarita - da mult nectar - creste prin paduri, tufisuri, poieni, colinele subcarpatice, locuri umbroase;
cutcurig, bojotel, spanz - apar de cum se topeste zapada, fiind prima floare impreuna cu podbalul, care da nectar si polen;
degetelul rosu (Heraclea sphondylium), degetarica, naparstoc, branca ursului - inflorirea tine 30 de zile iar mierea recoltata trebuie amestecata cu alte sorturi, caci daca e consumata in stare pura da tulburari digestive, vomitari etc.;
dintele dracului, iarba iute, iarba rosie, piperul baltii, piperul broastei - are o inflorire prelunga (iulie-septembrie) si creste in locuri baltoase, delta, paraie;
dioc (albastrea), floarea florilor, ghioc, sglavoc, smoc - dau recolte bune, mierea trebuind lasata mult timp in stup ca sa se maturizeze si sa-si piarda mirosul putin neplacut (iulie-august);
drobusor, Melittis melissophyllum melissophyllum , boiangioaie, cardama - este cercetata pentru nectar si polen (50 kg miere la ha);
dumbet (Teucrium montanum), buruiana de spulberaturi, jugarel, sclipet (ofera 60 kg miere la ha iulie-august);
dumbravnic (Melittis melissophyllum) - da nectar si polen (mai-iunie) prin paduri si tufisuri;
entiura (Gentiana Asclepiadea, Gentiana Lutea, Gentiana Punctata), ghintura, ochingea - secreta insemnate cantitati de nectar si "favila" substanta mult cautata in farmacie, ca si olenul (iulie-octombrie);
facelia - este o planta melifera originara din tarile tropicale ce se prezinta sub forma de tufa cu 15-20 ramuri ramificate, cu flori grupate (cate 6-9 asezate in rand, ca niste spirale) de culoare violet, cu polen de culoare albastru inchis; productia de miere la hectar variaza intre 130 si 600 kg la cultura de primavara, in functie de conditiile pedoclimatice si agrotehnica aplicata. In cultura pura si in conditii cu totul exceptionale, potentialul melifer urca pana la 1000 kg/ha. Atunci cand semintele de facelia sunt amestecate cu semintele altor plante (borceag, lupin, mazare, mazariche, mustar, ovaz, soie) potentialul melifer variaza intre 30-150kg/ha. Mierea de facelie are o culoare galbena deschisa si cristalizeaza in masa ca o pasta.
galbenele (Calendula officinalis), filimica, calinica, hilimica, rosioara (mai-septembrie);
floarea cucului (Lychnis Flos-cuculi ), cuculeasa - da mult nectar si polen - creste prin fanete si paduri (mai-iunie);
floarea soarelui (Helianthus annuus) - rasarita, soreanca - este o planta uleioasa din familia Compositae originara din Mexic, fiind si melifera; in anii secetosi nu da prea mult nectar; florile din mijlocul capitulului secreta putin nectar, iar productia cea mai mare corespunde cu momentul in care anterele sunt pline cu polen;
gherghine galbene - ruji galbene - are o inflorire lunga (iunie-septembrie) si se inmulteste singura prin seminte;
ghiocei - clopotei, aisori, coconei, primavarite - da ceva nectar dar mai mult polen;
culoare alb verzuie;
greghetin - andrisca, ciocul berzei, sagetica - planta erbacee perena - da nectar abundent (iulie-august), creste in stare naturala prin poieni, livezi si mlastini la ses si chiar in regiunea subcarpatica;
hasmaciuca - planta erbacee ce infloreste in mai-iunie prin poienile padurii, tufarisuri, mai ales in regiunile muntoase;
hilimica - ilinica sau arnica - ca si filimica, este folositoare pentru substanta ei tinctoriala folosita in farmacii, folosita de apicultorii care nu pot suporta intepaturile de albine si sufera de soc anafilactic;
holera - cornuta, ghimpa, scai rusesc, spin muscalesc - infloreste indelung (iunie-octombrie) si este melifera mai ales in anii ploiosi;
hrana vacii - planta erbacee melifera (iunie-iulie), buna si pentru nutret insilozat, preferand terenurile nisipoase;
hrisca - grau negru, grau tatarasc, tatarca - este o planta de cultura agricola cultivata mai ales in nordul Moldovei oferind polen (mult cautat in preparatele farmaceutice) si miere (30-40 kg la ha) mai ales in prima perioada a infloririi; perioada de vegetatie pana la inflorire este de 45-50 zile si inflorirea tine 6 saptamani; mierea de hrisca este folosita pentru prepararea turtei dulci si, desi este vascoasa si de culoare inchisa, contine multe vitamine (C, P, W, B2);
iarba broastei - izma apei, menta broastei, busuiocul cerbilor sau izma maciucata - creste pe locuri inundabile (iulie-august), in special in valea Dunarii, ostroave si delta, da recolte bune (220 kg miere la ha) in special cand apele nu stau prea mult si baltesc;
iarba ciutei - iarba lupului, nevastuica - planta perena erbacee (un fel de floarea soarelui in miniatura) este mult cercetata pentru polen (mai-iunie);
iarba de soldana - soaldina, buruiana de tranji, oloiasa, soparlita - mica plana perena erbacee are o floare cu gust acru si piperat nectarifera si polenifera (iunie-iulie) ;
iarba fiarelor - briliona, harnial, randunita - produce mult nectar in special dimineata si seara dar, nu da polen; mierea are multa dextrina;
iarba lui Sfantul Ion - serlai (Salvia scarleea) - planta bianuala erbacee - este una din cele mai bogate plante melifere pe care albinele o cerceteaza timp de 30 de zile (iunie) - da 250-300 kg miere la ha; florile contin substante antibiotice pe care albinele le duc in stup luptand cu succes impotriva locei;
iarba moale - coada gainii, ghiungurele, iarba fetei (aprilie-mai);
iarba osului - ferestrau, malacel, ruja soarelui, starnita - planta perena, una din cele mai mari producatoare de polen (mai-august) din colinele aride si poienile uscate;
iarba rosie - iarba purecelui - planta erbacee ce creste prin locurile umede de pe langa paraie (iunie-septembrie);
viperina - este una dintre cele mai melifere plante erbacee (poate fi si cultivata, fiind folosita la hrana pasarilor de curte), neputand fi fecundata decat prin polenizare incrucisata productia de miere fiind estimata la 300-700 kg la ha (iunie-august), in functie de conditiile meteorologice, productia cea mai mare fiind data dupa ploi si nopti calduroase; o specie asemanatoare numita capul sarpelui este mai rara si mai slaba producatoare de nectar;
iarba de urechi - dragoste, iarba grasa, verzisoara - planta perena erbacee melifera (august);
izma - menta, izma proasta sau salbatica, voestinita - este buna melifera(iulie-august), crescand langa izvoare si locuri umede;
izma broastei - izma apei, menta broastei, busuiocul cerbilor sau izma maciucata - iulie-august - sunt plante erbacee melifere;
izma de camp - buna melifera;
imparateasa - brei, curcubetea, mutatoarea, tidva de pamant - florile sunt melifere (iunie-iulie) iar fructul otravitor; radacina este folosita in farmacie ca purgativ;
jalesul - salvia de gradina - este o planta vivace semiarbust care da o miere bogata in substante minerale (fier, cupru, mangan, cobalt etc.), productia la ha fiind estimata la aproximativ 300 kg (infloreste in a doua parte a verii); cultura se face prin butasire sau prin samanta (pe un teren perfect lucrat, bine maruntit, pufos si potrivit de uscat); salvia de camp, o specie inrudita, infloreste pe terenurile aride, pe langa drumuri si santuri (mai-septembrie); exista cateva specii asemanatoare (iunie- septembrie);
laleaua pestrita - coroana imparatului - planta erbacee perena - este o planta melifera cu nectar bogat in acid ascorbic (vitamina C), dar cu o concentratie slaba de zahar (aprilie-mai); este cultivata prin gradinile de la tara;
laptele cucului - aior, buruiana de friguri, laptele cainelui, laptele lupului - planta erbacee perena de la care albinele nu aduna polen (e repulsiv si toxic) dar aduna nectar (mai-august); creste pe locurile joase din valea Dunarii;
lacramioarele - cercelus, clopotele, floarea turcului, georgite, margarit, sufletele - ofera nectar si polen in luna aprilie - creste la umbra padurii;
laptucul oii - brustan, brusturul oii, floare de brusture, amar, sora soarelui de munte - (iulie-august) infloreste pe langa torentele padurilor umbroase ale muntilor;
limba mielului - aratel, boroanta - planta rustica melifera (traieste pe acelasi teren ani la rand) rezistenta la uscaciune; temperatura (25-30 0C), umezeala si ingrasamintele pe baza de calciu si fosfor maresc mult productia de nectar (150-300 miere la ha);
limba pestelui - este o planta erbacee ce traieste pe locurile saraturoase, fiind buna melifera in anii secetosi, cand planta prezinta reflexe sclipitoare pe frunze; mierea este cautata doar de suferinzii de bolile stomacale (culoare liliachie batand spre violet) si este buna pentru iernare; in anii ploiosi are multe flori dar acestea nu dau nectar; dupa 10-12 zile de la inflorire culoarea rosiatica a campului cu flori este dovada ca culesul s-a terminat;
septembrie), traind pe locurile aride sau cultivate, pe drumuri si ziduri;
linarita - buruiana de in, floarea jelei, gura matei, inisor, jale, trapanag - infloreste prelung (mai-septembrie), pe locuri aride sau cultivate, daramaturi, pe langa drumuri si ziduri;
lintea pratului - traieste pe pajisti, livezi, paduri si tufisuri;
lipicioasa - este cautata de albine mai ales dimineata (iunie-iulie) avand numai 20 de zile de inflorire;
lucerna - este o planta furajera cu insemnatate melifera
luminita - iarba asinului, luminita noptii (iunie-august) - traieste pe locuri umede, nisipoase, pe malurile paraielor si pe langa drumuri;
lumanarica - coada lupului, coada vacii (iulie-august) prefera locurile nisipoase si uscate;
lupin - cafeluta - este o planta furajera ce se cultiva pentru ingrasamantul verde al tarlalelor epuizate, fiind mai mult polenifera (mai-septembrie);
mac - somnisor - planta erbacee - are un polen foarte cautat de albine, recoltat in primele ore ale diminetii (iulie);
manarei de padure - planta perena erbacee agatatoare, nectaro-polenifera (iulie-august);
maseaua ciutei - cocorei, ghicitori, turcaleti - planta erbacee perena ce traieste in paduri, face o singura floare care ofera albinelor mult nectar si polen (martie);
mataciunea - busuiocul de munte, roinita, busuiocul stupului, melisa turceasca - planta erbacee, seamana cu melisa si creste in tufa deasa; atat frunzele cat si florile secreta eteruri volatile care, prin distilare dau uleiuri folosite in industria cosmetica; inflorirea tine 20-30 zile si cea mai mare cantitate de nectar este secretata la amiaza (150-200 kg miere la ha), in conditii de seceta productia scazand la jumatate;
mazariche - borceagul, mazarichea paroasa - cea mai mare parte a nectarului este extrafloral si apare cu 10 zile inainte de inflorire (2-3 saptamani - 20 kg la ha) cand florile dau nectar mai putin;
melisa - roinita, floarea stupilor - are multiple intrebuintari in stupina: la ungerea roinitei, la unirea coloniilor (esenta de melisa), la vindecarea diareei, la indepartarea fluturilor de gaselnita (pusa in manunchi in camera de pastrare), la ungerea mainilor inainte de a umbla la cuiburile coloniilor etc.;
menta - izma bruna, ghiazma, giugiuma, izma de leac, menta de gradina - are o inflorire prelungita (iulie-octombrie), mierea (200 kg la ha) fiind de culoarea chilimbarului (galbena), cu gust caracteristic si aroma de menta, pastrandu-se multa vreme fara sa granuleze; polenul are o culoare cenusie;
micsandra - micsunele, siroi, vioara rosie, micsandra salbatica (iunie-iulie) - infloreste in zonele calcaroase si muntoase;
micsunele ruginite - floare de vioara, foaltine, siboi, viorea galbena - este planta erbacee perena poleno-nectarifera (mai-iunie);
miruta - miruta, limba boului - da 50-100 kg la ha (iulie-octombrie);

molura - chimen dulce, anason, fincen, fenicul - este o planta poleno-melifera numai in primele 2 saptamani de la inflorire, mierea avand o culoare galbena-deschis, cu miros de marar, fiind foarte buna pentru iernarea albinelor;
morcovul - este poleno-melifer
mur - armura, rug de munte - infloreste 30 de zile (mai-iunie) si da o recolta de 20-50 kg la ha;
muscata dracului - muscata de camp, calugaras, ochiul boului albastru - si floarea vaduvei - sunt plante melifere (iulie-septembrie) ce dau miere mai multa pe timp secetos, dar si pe timp umed;
mustar de camp - creste natural pe toate campiile si se aseamana cu mustarul alb sau galben, rapita alba - da mult polen si nectar; infloreste inainte de salcam sau odata cu acesta; mierea de mustar are o culoare galben deschis, cu aroma placuta si gust usor intepator, gust pe care il pierde dupa 10-12 zile de maturare; se cristalizeaza dupa 20-25 zile de la extractie;
nalba - colaceii babii, malanga - dau mai ales mult polen; casul popii (da nectar ceva mai mult); nalba de gradina si nalba creata sunt specii bune furajere folosite pentru insilozare; toate speciile au inflorire lunga (iunie-septembrie);
nap - napii porcesti, broajbe, mere de pamant, picioarca, napi turcesti - dau ceva nectar si mult polen (iulie-octombrie) foarte important pentru stimularea de toamna a coloniilor de albine;
napraznic - inchizatoare, priboi capresc - da nectar si ceva polen (mai-septembrie); se gaseste mai ales in regiunea montana;
nasturel - bobalnic, brancuta, cardama de izvoare, chrenita, creson, maces de balta - da nectar mai ales in locurile umede;
negrilica - cerusca, chimen negru, negrosica, negrusca - ca si rudele ei chica voinicului si negrusa, sunt plante erbacee poleno-nectarifere;
nemtisorii de camp - cizma cucului, galceava, mararul campului, toporas - planta erbacee anuala poleno-nectarifera (mai-septembrie); in anii nefavorabili contine alcaloizi toxici;
nopticoasa - liliacele, mirodea, micsunea, sibiog, viola de primavara, vioara de noapte - plante perene erbacee, care infloresc la doi ani o data - planta polenifera - creste prin tufisuri si la margini de paduri;
nu ma uita - befele, miozotis, ochii pasaricii, ochiul sarpelui, urechea soricelului - planta perena erbacee poleno-nectarifera (mai-iunie), creste prin padurile de munte;
odogaci - sapunarita, floarea calugarului, floare de sapun, flori albe, sapunele - planta erbacee poleno-nectarifera (pn), creste prin fanete umede, pe langa paraie si paduri umbroase;
odolean - gusa porumbelului, navalnic - planta peren erbacee, stufoasa (mai-iulie), prefera terenurile mai umede;
omagul - marul lupului - planta perena erbacee din familia Ranunculacee, infloreste in iulie-august prin padurile subcarpatice si este buna polenifera si nectarifera, polenul, in anii nefavorabili continand alcaloizi toxici;
pana zburatorului - infloreste din aprilie pana in mai la umbra padurilor muntoase;
pastarnac - planta erbacee aromatica bianuala (50 kg la ha);
patlagina - limba oii, mama ploi, patlagina ingusta si cea moale - specii ce dau polen, inflorirea fiind prelungita pana in septembrie;
pepene - verde si galben si toate speciile de bostanoase (dovleacul, dovleacul furajer etc.) - florile dau polen mult (iulie-august) si nectar (30 kg la ha);
pesma - maturica - planta erbacee si melifera, inrudita cu ea fiind si spoitorul;
piciorul caprei - infloreste in mai-iunie, oferind recolte bune (acolo unde creste in masiv); creste prin locuri umbroase si umede;
poala Sfintei Marii - este o planta erbacee ce da polen si mult nectar (100-240 kg la ha), inflorind in lunile iunie-august;
podbeal - este prima floare cu polen si nectar ce apare primavara (martie-aprilie), crescand pe locurile argiloase, pe sub maluri, pe langa paraie si coaste;
pufulita de balta - limbricas, zburatoare de balta - ofera o productie de 30 kg la ha, mierea 30 kg la ha) fiind de o calitate aleasa, cu gust placut, culoare deschisa (ca cea de salcam), fiind chiar ceva mai alba (iunie-august);
rachitan - calbasoara, floarea zanelor, lemnie, zburatoare barbateasca - secreta mult polen si nectar, cu atat mai mult cu cat vremea e mai calda (chiar si pe ploaie) productia estimata fiind de 200 kg la ha; mierea are o culoare galbena-inchisa, cu gust placut putin astringent (iulie-septembrie);
rapita - colza si naveta - ambele varietati sunt plante oleaginoase si bune melifere (np) infloreste inaintea salcamului (10-15 aprilie) timp de 10-15 zile, mai ales daca sunt semanate ambele varietati, colza fiind prima care infloreste; se recomanda ca, in cazul practicarii stuparitului pastoral la rapita, stupina sa fie asezata cat mai aproape de lan, intrucat vremea fiind foarte capricioasa, multe albine pot pieri pe camp pana sa ajunga la stupi (in cazul ploilor sau vanturilor reci); floarea secreta nectar si in zilele mai putin calde (chiar la 11-12 0C; rapita salbatica creste prin culturile de primavara, fiind de asemenea bogata in polen, a carei valoare proteica este intrecuta doar de cel de piersic.
rascoage - vezi zburatoare;
ridiche salbatica - rapita de ogoare, rapita salbatica - este foarte raspandita prin lanurile de mazare si grau (iunie-iulie) si este foarte melifera;
rosatea - crinul de balta, fanul camilei, micsuneaua apei, papurica - infloreste prelungit (iulie-august) prin locuri mlastinoase;
rocoina - coada de gaina, rocotel, rocovina - infloreste din martie pana in octombrie;
rostogol - ariciul, maciuca ciobanului, scaietele - infloreste in lunile iulie-august, cea mai mare cantitate de nectar fiind data pe timp umed (uneori nectarul se revarsa inundand toata floarea) iar pe timp de seceta productia se reduce la jumatate; creste pe terenuri calcaroase si locuri virane;
negi, iarba randunelului - secreta nectar si polen (aprilie mai);
rotatele albe - iarba de stranut - infloreste prelung (iulie-septembrie);
rozeta - rezeda, zmeurica - infloreste din mijlocul verii pana in octombrie (200 kg miere la ha) si da si polen abundent- favorizand o buna populare pentru iarna;
rusulita - sangeroasa, struguras - infloreste in iunie-iulie (np) in zona alpina si in locuri deschise;
salvia alba - este asemanatoare cu toate speciile de nalba, inflorind in iulie-august (200 kg la ha), contribuind la formarea unor populatii puternice de iernare; creste prin tufisuri, fanete si semanaturi;
saschiu - bobarnac, cucunita, foaie de fier, foi-foi, merisor, pervinca - este o buna planta melifera (np) inflorind din martie pana in mai; unele varietati infloresc din iulie pana in octombrie;
scaiul - este denumirea ce se da plantelor purtatoare de tepi ce fac parte din familia Compositae. Scaietii se gasesc in toate locurile nelucrate, parasite, la margini de drum si locuri virane. Toate soiurile sunt bune melifere si polenifere.;
scara Domnului - scaricea - da nectar si mai ales polen (iunie-iulie) preferand poienile de munte;
scaiusul sau varga ciobanului - este o planta rezistenta la seceta, dand nectar mult (una dintre cele mai melifere plante), mierea si polenul continand foarte multe vitamine.
sica - garofita de mare, limba boului, aparatoare - este o planta melifera valoroasa ca si sora ei limba pestelui, inflorind prelung (iunie-septembrie) si dand polen si nectar din belsug; creste pe terenurile saraturoase; foarte rezistenta la frig (apare in primele zile ale primaverii), cu o vegetatie bogata mai ales cand terenul se afla in preajma unei ape curgatoare; da o miere de culoare deschisa cu aroma puternica care mai dispare cu timpul;
sangeric - sorbestrea - este asemanatoare cu trifoiul de munte, avand insa 4 sepale eliptice colorate in rosu purpuriu, in prima perioada a infloririi dand mult nectar (iunie-august); creste prin paduri, fanete si pasuni umede din regiunile muntoase; radacina acestei plante contine fitoncide ce pot fi folosite impotriva locei; infloreste in anul al 2-lea si se mentine pe loc 5 ani;
sipica - e una din cele mai melifere plante (np) erbacee (iulie-august), mierea obtinuta fiind de culoare alba (asemanatoare cu cea de salcam); prefera terenurile joase de la camp (deal si munte);
slabanog - brie, pomusor baietesc - infloreste in iulie-august prin padurile de munte, la umbra pomilor;
smantanica - buruiana impuscata - planta vivace erbacee care da polen si mai ales nectar (40 kg la ha), inflorind din aprilie pana in octombrie;
sovarv - origan, broasca, drost, milot, solovarf - plante ierboase din familia Labiatae, se gasesc pe pantele deluroase mai inalte, in paduri si taieturi, fiind cercetate de albine indelung (iulie-septembrie), florile dand nectar si pe timp secetos, mierea asemanandu-se cu cea a trifoiului;
spanac salbatic - infloreste prelung (iulie-septembrie) si creste aproape peste tot;
acelasi teren 6 ani (primii ani da productii crescute); cu cat terenul e mai calcaros cu atat plantele sunt mai melifere (60-270 kg la ha - incepand cu al doilea an de la insamantare), totul depinzand de sol, umiditate (uneori, daca sunt multe ploi poate inflori si in primul an), temperatura (22-25 0C temperatura optima); nectarul e incolor iar mierea are o culoare galbena aurie fiind parfumata ; planta este o buna fixatoare pentru malurile rapoase; specia inrudita a sparcetei numita Solidago canadensis L. este si mai melifera (iulie-septembrie);
splinuta - floarea boiereasca, manunchi, smeoaica, splinarita sau varga de aur - este o planta consolidatoare, medicinala si nectaro-polenifera ce atinge 60-100 cm, inflorind din iulie pana in octombrie;
spumeala - limba sarpelui, pastele calului, stupitul cucului - infloreste din aprilie-mai timp de 30 de zile si creste pe pajisti, fanete si poieni umede;
stelita - ochiul boului, rusa de toamna vanata - este o planta bine cercetata de albine pentru nectar si polen (60 kg la ha), inflorind prelung (iulie-septembrie), pe coline, coaste, tufisuri si locuri pietroase;
steluta - steaua fetei - e melifera si infloreste indelung (mai-iulie), la umbra arborilor in paduri si locuri umede;
strigoaia (Veratrum album) - a se vedea si gentiana lutea - este o planta buna melifera (iulie-august), cam de 1 metru inaltime, frunze late, pe o singura tulpina, groasa, in varf avand o inflorescenta mare alba, cu niste flori mici. In anii secetosi sau foarte ploiosi, polenul contine sponina si devine toxic; atentie! acolo unde strigoaia este in masiv nu se va pune colectorul pentru polen;
sugarel - infloreste din iunie pana in august (np) in locuri stancoase si calcaroase;
sugelul - urzica alba, urzica moarta, sugelul rosu si galben - sunt plante melifere, cea mai insemnata din punct de vedere melifer fiind sugelul rosu (50-100-180 kg la ha) inflorind din aprilie; mirosul florilor e neplacut dar ele dau mult nectar si polen;
sulfina - iarba de piatra, molotru galben, sufulg, trifoi mare - planta furajera (bogata in albumina digestibila), erbacee, bianuala, din familia leguminoase, foarte melifera, are diferite soiuri: sulfina albastra, sulfina alba etc.
sulitica - falcata, sunatoarea, trifoiul caprelor, trifoi sarma - are un miros puternic imbatator si infloreste 4-6 saptamani de la finele lunii iunie pana in august; mierea este alba-deschisa, cu un gust placut;
surguci - ciocanas, ciocul ciorii, nemtisori de gradina, tata caprei (iunie-august);
susai - iarba iepurelui, susan, talharea - este o planta oleaginoasa ce ofera mari cantitati de polen; infloreste in iulie-august pe semanaturi, ogoare, margini de drum, avand multe specii ce traiesc pe diferite terenuri in paduri, vite de vie sau mlastini;
talpa gastei - cione, coada leului, creasta cocosului, iarba flocoasa, somnisor - infloreste in iunie-august (200 kg miere la ha), mierea fiind limpede, de culoare deschisa cu gust usor amarui;
talpa ursului - matruna - e cercetata de albine pentru polen si nectar (iunie-august), inflorind prin poieni, tufisuri si cranguri;
tatarnica - maciuca ciobanului, rostogol, scaiete - planta perena erbacee, galbena spinoasa, foarte buna melifera (350 kg la ha), infloreste prin paduri si maracinisuri ((iulie-august);
tataneasa - iarba baloasa - iarba lui Tatin - infloreste prelung (mai-septembrie) si creste prin locuri umede; este folosita si in industria farmaceutica, in special pentru radacini;
tatais - maciuca ciobanului, rostogol, scaiete - este o planta perena spinoasa foarte buna melifera, creste prin poieni, margini de paduri si maracinisuri (350 kg miere la ha);
toporasii - hioara, ligoarce, micsunea, lamaioara - infloresc printre cei dintai primavara (martie-aprilie), prin paduri, poienuri, tufisuri, livezi;
toposnic - balibasa, chipul matei, zeabre - infloreste in iunie-august si prefera terenul nisipos;
trifoiul - este o planta melifera din familia leguminoase, de la care albinele aduna mult polen, mai ales daca se face dresaj in acest scop. Inflorirea dureaza 25-30 zile. Mierea de trifoi are o savoare cu totul exceptionala. Trifoiul alb este cel mai melifer;
troscotul - hericica, sporis, tarsoaca - da mult polen si putin nectar (40 kg la ha), inflorind prelung (iunie-septembrie) pe drumuri si locuri necultivate;
turta - ceapa cioreasca, cioropor, ciumuhaiul, ciurul zanelor, punga-babei, turtea - infloreste in iulie-august si creste prin livezi, coaste aride, pajisti si pasuni pietroase de munte;
tutunul - bacon, duhanita, tabac - este o planta erbacee din familia Solanaceae care da si nectar ce se transforma intr-o miere aproape fara culoare, putin acidulata si chiar amaruie - foarte recomandata pentru iernare; planta ofera si polen abundent dar, in unii ani e toxic (contine in proportii exagerate alcaloizii nicotina si anabazina);
telina - telar - are o radacina comestibila - infloreste din iulie pana in septembrie;
unguras - baltatura, catusnica salbatica, voronic - infloreste in iunie-august si da o productie de 50 kg miere la ha si foarte putin nectar; voronica este asemanatoare cu ungurasul si este mult mai cautata de albine;
urechea porcului - jale, salvie - da o productie de 300 kg miere la ha, inflorirea in masa durand 2 luni (iunie-august); se aseamana cu salvia de camp si cu iarba Sfantului Ion - specii ce infloresc 30-35 zile (in iunie-septembrie);
urechelnita - iarba ciutei, iarba de urechi, iarba grasa, iarba tutunului, jintura, prescurarita, verzisoara - infloreste in iulie-august pe stancile calcaroase din munti;
urzica moarta - infloreste din martie pana in august, prin paduri, tufisuri, poieni, in regiunile de deal si de munte;
usturoita - aisoara, frunza voinicului, iarba de lingoare, vindecatoare, voinicica - infloreste in aprilie-mai;
varga ciobanului - cardu, iarba voiniceasca, lugaci, scaiete, scai voinicesc - planta spinoasa erbacee, ofera mult polen si nectar (120 kg la ha), inflorind in iulie-august prin fanete, tufisuri, paduri, locuri necultivate, nisipoase si umede;
vatamatoare - iarba ranei, trifoiul racului - are o inflorire prelunga (mai-iulie) crescand pe pajistile de munte si pe terenurile calcaroase;
verbina - sporici, maturita - infloreste in iulie-august prin locuri necultivate pe langa drumuri si daramaturi, secretand din abundenta nectar si polen;
verigariu - artar tataresc;
vetrice - ferecea, matrise - da mult polen si foarte putin nectar;
vinarita - cearta casei, lavrentina, tamaita, vinetica - infloreste in mai-iunie prin pajisti umede, pasuni si paduri;
vinetele - albastrele, corobatica, dioc, neghina - secreta polen si nectar (chiar si pe timp secetos) 60 kg miere la ha (mai-iunie);
viorele - gaurele, zambile de camp - sunt printre primele flori ale primaveri care dau nectar si mult polen (martie-aprilie);
virnant - ruta - infloreste in iunie-august si este cautata pentru produsele farmaceutice, polenul sau continand insemnate cantitati de rutina; se gaseste prin vite de vie, locuri nisipoase si pe langa ziduri;
voinicica - e cercetata pentru polen si nectar (mai-august);
voronica - catusnica, gutuita, unguras - da polen si nectar (50 kg la ha) si infloreste in iunie septembrie;
zburatoarea - roscove, rachitica, iarba Sfantului Ion - planta perena vivace din familia Oenotheraceae, are radacini cu rizomi, frunze asemanatoare cu ale salciei, florile rosii purpurii, infloreste 35-40 de zile dand 500-600 kg miere la ha; productia este insa nesigura, datorita larvelor unor musculite ce-si depun ouale pe flori, albinele renuntand sa mai adune nectarul.



Back to content | Back to main menu